ce inseamna sa fi vazut sau recunoscut?

A trecut o perioada foarte grea pentru mine si in care am investit tot ce am avut mai bun si mai putin bun. 

De la mulțumiri pana la critici, poate chiar barfe. De la iubire pana la ignorare sau indiferență. De la bucuria de vedea un rezultat pozitiv pana a munci doar pentru bani. 

Acum câteva zile am primit o invitație sa scriu cum m-as simți apreciat fata de colegii de la un nivel superior. Cand am văzut acest e-mail a început sa fiarbă in mine tot felul de lucruri si cerințe.

Am scris cateva idei care nu implica foarte mulți bani(chiar dacă se muncește in general pentru bani) deoarece o suma de bani fata de un gest in care sa stii ca munca ta e vazuta, contează mai mult. Un telefon de mulțumire, o scrisoare ds multumire, poate o zi libera contează mult.

In cursul zilei de ieri s-a întâmplat si am fost sunat de catre director sa imi mulțumească. Am discutat si am explicat la ce ma refer si am simțit ca nu si-a pierdut timpul făcând lucrul acesta. Alta data am avut impresia ca persoanele cu care purtam o discuție se grăbeau iar eu ii țineam din treaba.

Mi-a placut ca a întrebat mai multe de munca, mai multe de transport, cum este si ca unele idei oferite sunt viabile pentru a fi implementate.

M-am simțit bine mai ales ca in Martie refuzasem un rol de coordonare și simțeam ca au fost dezamăgiți.

Cred ca atunci când iti rapesti putin timp sa suni pe cineva din echipa " salut... Esti ok? Când ești liber(a)? Sa te poti odihni.

Când primești liber sa iti spuna maine stai acasă și vei fi plătit" 

E un sentiment placut si ne place când vin aceste momente chiar daca si banii sunt importanti dar gesturile mici fac diferența. 

O zi cu bucurie va doresc! 

Barbatul modern sau clasic!

Am crezut ca femeia e dificila dar am ajuns la concluzia ca in multe moduri un barbat e mai greu de tinut in frau decat o femeie.
Barbatul inca cauta femeia care sa faca tot ce nu-i place lui sa faca. Inca are mentalitatea ca indiferent  de cum s-au schimbat vremurile totusi el e cel care trebuie sa conduca chiar daca femeia a demonstrat nu de multe ori ca poate sa ajunga sa faca orice si ea.

Barbatul clasic era cel care la o varsta mai frageda sau putin mai coapta isi cauta femeia/sotia (uneori cu mai multe incercari) se aseza la casa lui si isi intemia familia. Muncea sa o intretina, deobicei doar el, si se bucura de sotia/partenera lui. O respecta daca avea educatie daca nu o tinea sub picior.
Barbatului ii place puterea, controlul iar femeii ii place sa-l completeze si sa aiba grija de el in toate felurile.

Barbatul modern nu s-a schimbat mult doar ca momentan nu prea mai munceste. I-ar placea femeia sa munceasca dar sa aiba grija si de copiii, sa faca de mancare si sa-l satisfcata sexual DAR sa taca si sa nu puna intrebari. Ii place mai mult controlul, puterea asupra celor din jurul lui si in special asupra femei.

A devenit mai arogant deoarece vede la TV ca femeia nu trebuie respectata, ca i se da prea multa atentie si de cele mai multe ori trebuie sa castige mai mult decat o femeie. Parerea mea o prostie.
Barbatul modern nu prea mai iubeste si doar se foloseste, asta pana se indragoste-te si acolo e alta vorba. Barbatul modern ii complexat si dar si lenes sa schimbe lucruri la el.
Foarte multi merg la sala sa aiba masa musculara deoarece asa atrag fetele sau sunt in centrul atentiei. Altii prefera sa continue sa fie smecherasi si mici afaceri cu burta pana la gura... si atrag atentia prin prostie.

E adevarat ca nu sunt toti la fel, dar incep sa devina o majoritate.

Barbatul modern e superficial cam in tot ce face. Daca ar putea ar fi oriunde, dar sa nu faca nimic pentru acest lucru. Vorbeam cu diferite femei si unul din lucrurile care se plangeau e ca nu stiu sa observe. Un alt lucru grav ca nu asculta deoarece le place sa fie ascultati. Nu place sa fie controlati ci sa fie liberi sa faca ce doresc.

Barbatul modern nu merge si face sex cu mai multe femei ca e o nevoie anume ci pentru ca nu stie ce cauta. In felul acesta se simte ca a facut ceva. Cu cat a scazut educatia cu atat barbatul e in cadere.

De asta asta am vorbit despre barbati, dar voi reveni cu un articol despre femei.

Cele mai bune ganduri!

este o prietenie neconditionata?

De cateva saptamani ma tot gandesc daca o prietenie este sau nu neconditionata. Mai mult daca un prieten e langa tine doar pentru ca gaseste in tine ceva ce nu a gasit sau pentru ca are nevoie de ajutor.

Stiu! Ajutorul e normal intre prieteni, e normal sa fie si intre oameni care nu sunt prieteni(colegi de munca, amici sau mai putin) dar parca nu la acelasi nivel.

Uneori ma lovesc de gandul ca am pierdut o prietenie din cauza ca nu am stiut sa gestionez situatia. Ma simt vinovat ca am ajutat prea mult si ca a facut ceva deoarece am fost prea insistent. Problema ca m-am obisnuit cu gandul ca nu mai discutam mult, chiar daca am putea linistiti, am lasat spatiu cat ii trebuie dar parca atunci cand te obisnuiesti mai apare un lucru care te face intr-un fel sa-i scrii, sa anunti ceva.

Asa s-a intamplat si acum. M-am hotarat sa nu mai sun, scriu si sa nu deranjez deloc pana nu se da un semn dar un plic a schimbat totul. As putea linistit sa ignor totul si sa las sa treaca deoarece nimeni nu stie de acest lucru dar nu e asa. A muncit, s-a chinuit si are dreptul atat ca-mi este prieten (eu inca il consider) cat oricare om sa stie despre aceste lucruri chiar daca nu mai are nici o legatura cu aceasta tara.

Am hotarat sa-i trimit informatii despre ce era dar sa nu fac alti pasi deoarece e decizia lui daca doreste sa faca ceva in privinta acestui lucru. Chiar daca mi-ar fi usor poate sa rezolv problema dar e nevoie de datele lui.

Aici se pune problema pana unde ajuti, pana unde intervii sau astepti pana ce ti se cere ajutorul in cazul acesta. Pana acum ajutam si ma ofeream, dar acum prefer sa astept chiar daca imi este foarte greu.

Este o prietenie neconditionata? Nu stiu dar asa ar trebui. Ar trebui oricat de mult te-ai indeparta macar la un moment dat sa lasi pe cei apropiati sa stie ceva despre tine. Sunt sigur ca am gresit si eu deoarece a cerut ajutorul, dandu-i diferite sugestii sa vad ca si le pune in practica si sa nu astepte sa se rezolve de la sine.

E usor sa faci prietenii se zice dar e mai greu sa o mentii pe lunga durata(undeva la 12 ani). Incet incet ma voi obisnui si sper ca atunci cand va avea nevoie sa vorbeasca cu cineva va stii unde sa vina.

Un an nou!

Ca in fiecare an ne dorim sa fie unul bun! unul in care sa facem mai multe lucruri pentru noi care sa ne ajute in ceea ce ne dorim.

Dar ce ne dorim cu adevarat?
Aceasta intrebare mi-a stat in minte multe nopti si zile. Ce vreau cu adevarat anul acesta care a inceput sa fie si realist si sa fiu si motivat sa lupt. Asa au aparut cateva lucruri importante in viata mea:
1. Anul acesta sa nu mai gandesc egoist.. adica eu sa fac, eu sa reusesc, eu sa incerc ci sa treaca.. noi sa facem, noi sa ne ridicam. De ce? Deoarece asa o sa fiu atent la toate detaliile din viata mea si o sa am grija de ele.

2. Sa fiu inca in Romania cu gandul. Mi-am propus ca anul acesta sa pot sa fiu un suport pentru o familie draga mie si sa ajut cu ceea ce pot de aici. Daca o sa pot poate si financiar daca nu doar emotional si material in functie de nevoi.

3. Sa continui sa calatoresc. Vreau sa vad 20 de orase noi si 5 dintre ele sa fie in alte tari decat Romania si Anglia. Acest lucru va ajuta la explorare, relaxare, experienta si cunoastere

4. sa fac 1000 km de ocazie. - Acesta e mai greu de facut in locul unde sunt dar nu va fi imposibil. Deja am fost luat la ocazie in Anglia dar nu pe distanta foarte mare.

5. Sa termin cu datoriile pana in luna mai. E important ca apoi vin alte proiecte in minte.

6. Cel mai greu din punctul meu de vedere. Sa infiintez o asociatie in Romania si sa incerc sa o pun pe picioare

7. Sa incep o afacere in Anglia daca voi ramane mai mult timp.  Aici la fel am o mica retinere dar inca cred ca se va putea

8. Sa-mi cresc viata personala si sa fiu mai atent la acest lucru. Mult timp nu am pus accent dar acum cred ca e timpul.

Cam atat... lista mai este dar o sa revin in alta zi

adevarat oare

  


         Mi-am dat seama ca oricat incerc sa nu ma mai implic in viata sociala a unor cunostiinte sau oricat as dori sa ma dezvolt pe alte domenii, tot la munca cu oamenii ajung. Nu ca imi displace sa lucrez singur dar foarte multe depinde de a comunica, de a ajuta, de a fii implicat si sa sa influentez pe cei din jurul meu!

        Am cautat mult sa incerc sa ma rupt de lume, sa incerc sa lucrez singur si sa fiu mai egoist/ individualist. Nu mi-a iesit cum am vrut ci chiar am ajuns sa atrag alte persoane care avea nevoie de o mana de ajutor. Nu inteleg de ce asa deoarece eu incerc sa fac ca oamenii sa plece de langa mine dar ei continua sa vina.
        Ma tot gandesc daca mai sunt un om de echipa dupa ce in ultimii ani am lucrat foarte mult singur. Ma gandesc daca mi-am gasit ceea ce imi place sa fac sau e doar pentru ca am nevoie de oameni langa mine.
        Eu greu sa iti gasesti rostul in viata cand nu mai stii sa te odihnesti, sa te relaxezi, sa pui stop uneori si sa vezi unde ai ajuns. Ajungi sa te gandesti ca altceva nu stii ce sa faci decat munca, munca si nimic altceva. Ajungi sa nu mai stii ce inseamna o iesire, sa nu mai stii ca ai resurse sa mergi intr-un concediu sau cel mai rau sa vrei sa iesi si nu mai ai cu cine deoarece ti-ai indepartat lumea din jurul tau. Posibil sa mai ai oameni in jurul tau dar deobicei te hranesti cu energia lor, lucrurile bune din viata lor si traiesti prin experientele lor dar niciodata nu ajungi sa-i poti face sa vina cu tine intr-un concediu sau o iesire de cateva zile.