visez, doresc dar nu actionez!

           Cred ca acesta ar fi trebuit sa fie motto-ul meu din ultimii ani. Visam la unele lucruri, imi doream lucruri care ma provocau in gand dar niciodata nu am actionat. Imi doresc in fiecare an sa fac un numar de lucruri iar unele dintre ele cred ca sunt pe lista de vreo 3 ani dar se pare ca visez la acele lucruri, le doresc dar nu am actionat in nici un fel.
          M-am intrebat de multe ori de ce am facut in felul acesta, de ce numai visez sau numai imi doresc dar nu incerc; raspunsul nu e foarte usor de acceptat sau nu-mi pot lua responsabilitatea. Un raspuns format din 3 cuvinte: Frica, Nepregatit, Nerealist.
         Frica - e foarte simplu ! Atat pe plan personal cat si pe cel profesional eu am fost si sunt inca legat de oameni, evenimente, locuri iar acestea ma face sa fiu subiectiv la decizii. Sunt lucrurile in care eu investesc direct in mine. Suna egoist dar asa este. O prietenie care este construita de multi ani e mai importanta decat o relatie chiar daca uneori s-a intamplat ca acea prietenie sa semene ca si o relatie dar nu publica. Un loc in care am investit foarte multe sentimente e foarte greu de parasit si sa caute alte locuri in care sa ma pot dezvolta. De ce? e foarte simplu. Frica de necunoscut, singuratate si suferinta.
        Nepregatit - Dorintele sunt foarte multe, visele poate sunt mai putine dar sunt mari si raspunsul de ce unele nu sunt indeplinite e simplu nepregatirea. Doream dar nu am facut nimic sa ma documentez, visam dar nu am incercat sa vad in ce consta si totusi imi doream. Ma simteam bine cand le visam dar eram realist dupa un timp ca sufeream deoarece nu eram pregatit pentru asa ceva.
        Nerealist - Aici e foarte simplu. Ce imi doream nu era niciodata realist. Am vrut prea mult ma gandesc, nu ceea ce trebuia, nu era visul meu ci al altor persoane.

       Asa m-am gandit ca sa incep sa-mi doresc mai putin, realist si sa las frica mai departe. Asa uite cum s-au pus primele 3 lucruri pe urmatorul an. Ce va trebui sa caut persoane, evenimente, actiuni care sa ma invete aceste lucruri. Sa-mi pun resurse deoparte ca sa pot investi in mine. Sa continui sa caut ce e mai important in viata mea in momentele acestea decat in viata altora.

        Am observat cum multi oameni au actionat numai dupa ce au auzit cate putin si cu o investie micuta materiala a ajuns sa aiba succes. Aici nu ma refer la cei care au investit putin si au castigat mult prin furt ci pur si simplu cei care au vazut cum pot creste o afacere sau un loc bun de munca. Acesti oameni au stiut sa asculte, au luat ideile si apoi le-au dezvoltat ajutati de unii ca si mine poate... care stiau sa dezvolte dar nu stiau sa puna in practica.
         Sugestia mea e sa gasiti oamenii care merita sa lucrati in echipa si sa va invete lucruri care va dezvolta in viata asta. Trebuie lucrat in echipa ca altfel murim pe capete.

       

cum intretinem relatiile?

             Asta este una din problemele ce m-am lovit eu dupa ce am decis sa las totul si sa incep ceva nou in viata mea si in cariera mea. Imi doream sa las in spate lucruri care defapt imi intretineau prieteniile mele. Daca le lasam de tot in spate cu timpul era normal sa se piarda iar grupurile sau persoanele sa se obisnuiasca sa nu mai fii acolo. Daca nu le lasi in spate nu te poti detasa de lucruri si vrand- nevrand apartii acelui loc si iti faci tie rau ca nu mai ai un cuvant de spus.
            Ieri am participat la o intalnire de voluntari in care cu ceva timp in urma faceam parte si eu. Eu personal nu mai simt parte de acolo dar se vede ca ceilalti inca ma vad acolo si au cerut sa fiu prezent la aceasta intalnire. A fost cu adevarat extraordinar sa vezi energia unor persoane care fac acest lucru din pasiune, sa vezi tineri care nu conteaza etichetele, portretele sau sabloanele si sa faca in asa fel ca toti sa se simta parte de acolo si sa dea randament 100%. E adevarat ca au lipsit cativa voluntari care pana in vara sau toamna erau implicati dar in acelasi timp sunt un grup extraordinar de tineri si doi coordonatori de calitate care pe langa munca ce o depun sunt deschisi sa creasca si sa planteze seminte in inima unor tineri care au nevoie de foarte mult exemple.
            Sa revin acum la intrebarea pusa ca si titlu "cum intretinem relatiile?". Cum de relatiile s-au pastrat cand eu am parasit acel loc si nu am mai avut contact aproape deloc cu acele persoane, adolescenti. Unul din lucrurile care le-am observat ca relatiile care sunt bazate pe calitate si nu doar pe distractie , nu se pierd foarte mult chiar daca partenerii nu se vad o perioada mai lunga. Ele pornesc din acelasi punct care s-a si lasat deoarece acolo a fost o investie in doua sensuri si atunci simti nevoia sa oferi incontinuare.
             Am observat ca prieteniile se mai intretin prin mici detalii care pe moment crezi ca nu au o valoare foarte mare: o gluma, o vorba buna, o floare, un "ce mai faci?", o invitatie in oras, un ajutor neconditionat si chiar si o imbratisare uneori. Prieteniile se intretin atunci cand invatam sa primim si sa oferim in acelasi timp. Sa fim dispusi sa ascultam si sa cunoastem pe cel de langa noi. Sa fim deschisi sa ne lasam sa fim "cititi" si modelati la un moment dat. Prieteniile se mai intretin printr-o "critica contructiva" si feedback cat de mult posibil. Atunci cand ii spui persoanei ce iti place, ce nu iti place, ca o accepti asa cum este si ii areti aceste lucruri.
            Prieteniile se intretin prin metode absolut suprinzatoare. Pot spune ca una din metodele care imi plac sa construiesc o prietenie este sa intru in lumea prietenului adica sa inteleg ce se afla acolo dar asta fara ai incalca intimitatea. Uitati-va la copiii cum atunci cand vrea sa isi faca un prieten e dispus sa mearga si in locuri mai putin placute altfel doar sa-l cunoasca. Sa manance ce normal lui nu-i place dar sa se bucure alaturi de el. Sa nu doarma pana la 12 ci sa se trezeasca la 7 pentru ca prietenul are ceva de lucru si ar avea nevoie de ajutor.
           Uitati-va la adolescenti si tinerii adulti :). E posibil sa plece cate 100 km doar sa ajute la un zugravit, sa bea un ceai sau un suc cu o persoana, sa stea in frig uneori la ocazie pentru a ajunge sa-si vada un prieten. Sa citeasca un lucru doar pentru ca ceilalalt il prefera si sa poate discuta apoi. Sa mearga pe jos cativa km doar pentru ca celalalt nu are bani sa mearga cu autobuzul. Sa mergi intr-o directie un drum bun dar sa stii ca casa lui este in directia opusa.
           Uitati-va la persoanele mai mature, care uneori prefera sa gateasca, manance, sa se uite la TV sau alte lucruri doar sa fie unul pentru celalalt ajutor.

           Avem nevoie de relatii sanatoase si aceste lucruri e doar o mica parte din ce eu am experimentat. Sunt sigur ca sunt mult mai multe dar acum mintea mea cere o pauza.

Experimentez multumirea si bucuria

           De cateva luni bune incerc sa vad ce anume imi trebuie pentru a ajunge sa fiu multumit si bucuros de mine in primul rand. Am inceput prin a-mi parasi locul de munca, locurile unde am fost implicat, unele persoane care-mi erau aproape si sa-mi gasesc alte metode de a fi multumit si bucuros.
          Asa am inceput sa caut in toate partile: job-uri, internet, persoane noi, provocari, excursii si asa mai departe. Incet incet mi-am dat seama ca problema cea mai mare era chiar mai aproape, era in interiorul meu. Nu mai puteam fi bucuros, multumit, implinit deoarece nu mai experimentasem acest lucru de foarte mult timp. Am investit foarte mult in propriu-zisa cariera si in oameni dar am uitat de mine ceea ce defapt ar fi trebuit sa fie in primele 3 prioritati.
         O data ce am gasit problema au inceput alte "chestii" care mi-au dat batai de cap, adica ce anume ma face bucuros si multumit. Am facut o lista in mintea mea si am zis hai sa le incerc pe rand. Dupa primele saptamani mi-am dat seama ca cele care credeam ca sunt cu adevarat ce caut nu erau, nu ma faceau sa ma simt mai bine ci din contra ma faceau sa ma simt mult mai inchis in mine. Asa ca pentru un timp am lasat deoparte aceasta strategie de a face lucruri care-mi plac, dar in interiorul meu era o lupta continua deoarece m-i se parea ca pierd doar timpul, ca influentez pe ceilalti spre un lucru pe care eu defapt nu-l doream.
         Asa ca incet incet am zis sa incerc sa fac aceleasi lucruri ca si inainte dar pe cont propriu. Adica implicat in activitati dar in asa fel incat sa fie si eficient. Am zis un an incerc si daca nu merge ma reorientez catre altceva si catre alte orase cu mai multe oportunitati. Dupa cateva saptamani deja devenisem legal in domeniu care-mi dorisem si incepusem sa fac un mic plan de dezvoltare. Imi promovam ideile la oamenii din jurul meu, uneori pe internet si rezultate micute au inceput sa apara si sa contureze ceva nou in viata mea.
      Nu dupa mult timp am reluat lista cu lucrurile care imi placeau sa le fac am luat unul din punctele care spre surprinderea mea era pusa destul de jos in momentul acela. Adica sa incerc sa reiau relatiile cu vechi colegi, prieteni sau cunostiinte. Am dat telefoane intai la cei care-i simteam mai aproape, trimiteam email-uri, sms-uri sau ce am mai putut. Cu unii am reusit sa ma mai intalnesc si am observat ca unele relatii nu s-au pierdut de tot ci au ramas in "stand by" iar acest lucru m-a ajutat mult. M-au ajutat mult in viziunea mea care o vedeam pentru viitor si cativa dintre ei m-au ajutat foarte mult.
        In acest mod am inceput sa ma simt mai util, mai aproape de ceea ce cunosteam si eu. Au aparut rezultate micute dar foarte importante deoarece faceam acelasi lucru ca si inainte dar putin mai eficent. Combinam cele 2 arii care pe mine ma atrageau IT-ul si educatia. Un alt aspect care a fost important este ca intr-un fel sau altul timpul de investie, de lucru si de "pierdut" este modelat de deciziile mele in cea mai mare parte si nu de alte persoane. Mi-am dat seama ca tot atat de mult sunt plecat, tot atat de obosit sunt, dar o mica diferenta ca adorm linistit, multumit si bucuros.
         Mi-am propus sa vad prin ce metode experimentez defapt multumirea si bucuria. Nu a fost foarte greu sa observ aceste lucru: Cel mai important e ca cei din jurul meu imi dau de foarte multe ori feedback-uri fara sa cer eu, am cateva persoane care eu le numesc prieteni (sper ca si ele) care sunt dechise sa ma ajute sa ma dezvolt, am redus foarte mult cheltuielile iar modul de viata sa fie la nivel de necesitate plus cateva lucruri care mai trebuiesc in unele momente. Inca unul foarte important e sa investesc in mine saptamanal sau lunar , citind, povestind, calatorind sau invatand lucruri noi.
         Acestea toate mi-au adus direct si indirect si un venit decent si multe lucruri care trebuia inca sa le invat si sa le accept in viata mea. De aici si pana a fi multumit si bucuros e doar un pas. Nu pot zice ca acum sunt pe drum si ma bucur de ma vede toata lumea sau multumesc la toti in fiecare zi, ci o fac in stilul meu caracteristic si incerc sa o si exteriorizez.
         Concluziile sunt foarte simple in momentul de fata:  Pot fii bucuros daca imi aleg corect prioritatile, imi fac timp pentru mine, am o viziune, dau tot ce am mai bun din mine, incerc sa fiu cat mai corect, ma dezvolt, nu uit de prieteni si sa le multumesc, caut calitate si nu cantitate, plus riscuri si sacrificii. Stiu sigur ca daca continui sub forma aceasta vor aparea si alte lucruri in viata mea pe care le doresc.

o zi maxima in lucru frumoase in caz ca vor exista cititori!