confuzie sau frica?

De cateva zile m-a cuprins o stare de confuzie sau frica. Nu stiu care sincer dintre ele e adevarata? Posibil nici una dintre ele sa nu fie adevarata, ci doar sa fie o alertare a nemultumirii mele.

M-am gandit ca poate fi atmosfera de la munca si schimbarile care se vor face in urmatoarea perioada, In acelasi timp am aceasta stare inainte sa aflu de acest lucru...plus am al doilea loc de munca cu care pot sa-l inlocuiesc daca ar fi vreo problema.

Poate fi deciziile care ar trebui sa le iau in urmatoarea perioada si care le tot aman. Acest lucru nu se intampla datorita nehotararii mele sau a nu ma putea vedea in viitor in momentul acesta.

Un lucru ce-l stiu este ca nu sunt inca multumit 100% de ceea ce vreau sa fac. As vrea sa mai studiez ceva dar mai mult sa fac cursuri decat o facultate. Problema e ca nu stiu de ce anume sa ma apuc... multe optiuni si o nehotarare mare.

In acelasi timp nu ma mai gandesc doar la mine ci ma gandesc la noi deoarece exista noi. Vreau sa vad ca macar jumatatea cealalta sa fie sa fie multumita si atunci pas cu pas pot deveni si eu... sper.

Cred ca in momentul acesta imi lipseste acea pauza si acele persoane care din experienta lor imi dau idei, imi dau speranta si motivatie. Mi-e greu sa le cer la oameni care sunt departe si au obligatiile lor sa fie atenti cu mine si sa ma ajute. Fiecare au lucrurile si prioritatile lor si atunci nu e moral sa le ceri sa le lase pe ale lor...mai ales daca si esti la distanta mare.

Cred ca toate acestea produc si confuzie si apoi frica pentru un nou inceput de la 0 sau schimbari majore in viata profesionala si persoanala.

Trebuie sa caut sa vad unde e problema mai exact, sa gasesc solutiile in care schimbarile sa nu se simta direct si repede ci in timp. Sa iau pauze mai mult si sa am grija de lucrurile din jurul meu.

O zi superba si cu inimi linistite!